| + un du-te-vino cu amintiri părăsite | Maria Prochipiuc [20.Dec.07 07:43] |
| pentru o clipă îmi imaginez moartea o singurătate răscolită de iluzii Un poem bine regizat, l-aș recomanda, chiar merită, față de altul citit la tine, dar nu acest lucru contează, ci starea poemului, dar mai ales a cititorului. Iluziile răscolesc singurătatea, moartea mi-o imaginez pentru o clipă. Versurile de final, sunt ca un fel de trezire la realitate. Am descoperit imagini deosebite, chiar în primul vers, doar pentru acest vers poemul poate fi evidențiat sau: degetele se strâng sub tâmplă albind zvâcnirile, din nou o imagine de o sensibilitate aparte. Un poem reușit, sensibilitatea cuvintelor vorbesc de la sine. | |
| = rugăminte | Ela Victoria Luca [20.Dec.07 16:53] |
| Victor, completează profilul tău cu câteva date biografice, ești membru remarcabil. | |
| = raspunsuri | Marinescu Victor [20.Dec.07 17:04] |
| Maria, este doar una din multele ghemuiri, pe care viata mi le ofera de la o vreme. iti multumesc pentru insemnare si ma bucura trecerea ta! Ela, iti multumesc! | |
| = Sex cu femeile din tine | razvan rachieriu [21.Dec.07 10:42] |
| Faci sex cu “toate femeile fugite în tine”, cu conștiința – un organ viril, potent ce penetrează frenetic femeile părăsite în amintiri. “Singurătatea răscolită de iluzii” este o moarte a socialului înviind mereu în cărți. | |