| + felicitări! | mihaela aionesei [27.Jun.16 16:54] |
| „nu voi putea să te plâng, pentru că o parte din mine a rupt zăbrelele copilăriei și acum mușcă din liniște și dor, ca dintr-un poem pe care nimeni nu l-a numit după sine, de frica aceea când duci metafora la râu să-i speli înțelesurile și curge în vene fluviu, apoi te întorci străin de cel care ești...” un poem sensibil și delicat precum autoarea pe care o felcit pentru evoluția frumoasă din ultimul timp. felicitări și succes, Mihaela. | |
| = Nostalgia se transforma in intrebari | razvan rachieriu [28.Jun.16 10:11] |
| “Partea” din tine responsabilă cu maturitatea “a rupt zăbrelele copilăriei” pentru ca aceasta să se elibereze de uitare și a zbura înspre prezent pe aripile amintirilor, acum, “frica” a “mușcat din liniște”, în miezul ei stau neînțelesurile, îți “aliniezi spaimele” la fel cum sunt aranjate cuvintele în “poeme”. Nostalgia după tată se transformă în întrebări despre locul în care speri că ființează într-o altfel de viață. | |
| = re Mihaela, Razvan | Mihaela Roxana Boboc [28.Jun.16 12:19] |
| Mihaela, mulțumesc, felicitări și ție pentru ceea ce scrii. Te urmăresc constant. Razvan, frumoasă interpretare. Mulțumesc! | |
| + Felicitări! | Ana Urma [03.Jul.16 15:34] |
| Din cauza silbelor orfane(exprimare regăsită ca și titlu de poem într-o etapă anterioară a concursului) am amendat acest poem în etapa votării. Luminez acum cu o steluță! | |