Niciodatã nu putem greºi prea mult
din pricina propriilor noºtri ochi care vãd aceasta.
ªi nici minþi nu putem prea mult sã minþim
din pricina spaimei de-a rãmâne noi înºine surzi.

Nici prea mult nu putem sã trãim
ºi nici prea frumos nu putem sã trãim.
Altfel am putea sã ne dezamãgim strãmoºii.
Altfel am putea sã ratãm ºansa de a se naºte
cei care nu s-au nãscut.

Ne putem bucura numai atunci când nu ne vede nimeni,
când nu ne vedem nici mãcar noi înºine.
Nu, noi nu ne multumim cu puþin,
dar ºtim cã mai mult nu ni se cuvine.