Eu strălucesc noapte de noapte peste ale zilei fapte,
Când lin pruncuții i-am culcat, poveștile am terminat,
Nopții îi dau strălucire și-o învăț despre iubire.
Cum să vină peste deal, în tăcerea înserării
să se joace ades cu norii,
cerul să îl albăstrească și arcuit peste coline
povești multe să adune.
Licuricii să-i hrănească, să-i așeze lin pe iarbă
și-n oglinda cea cerească ca stele să strălucească.
Bolta cea strălucitoare, cu paftale de steluțe
pe un braț al Lui Hristos, o așez noaptea frumos.
Și așa din cerul nopții până dis de dimineață
am trăit cu Dumnezeu ca să-L lăudăm mereu.
În Inimă la Hristos, ne-am jucat așa frumos...