Poți crede sau nu, dar Nord, Sud, Est, Vest
Sunt patru pereți zdrăngănind zadarnic zumzete de ploaie.
Din Nord, dogoarea gerului, cuminte-ndrăzneț, mă arde, mă doare.
Răcoarea focului de Sud mă destramă-n vapori de rugăciune
Și-ajung la Est speranțe ce răsar, răsar iar și iar
Ca mai apoi la Vest, încet, ele apun, apun cu zbucium...

Tu și cu mine ne-am întâlnit în punctul zero,
Acolo unde Est și Vest sunt două mâini la rugăciune.
Surpinși de Est, ne-am ascuns într-o peliculă de spirit,
Îngânând melodii salvate dezmierdării.
Să nu ne pierdem, ne țineam strâns în brațe.

Melodiile se prefăceau în sunete, în ode,
Tatuându-ni-le-n piele prin ritm de sărut.
Nu-nțelegeam cum lumea cu fluturi și flori
Dispare-ncet, încet, încet și crâncen
În stropi de nori ajunși naiv în Nord.

În Sud, pielea mă doare-n mii de particule.
Lava îmi zbiară cotituri și povârnișuri.
Fară hartă, caut cărări și sensuri,
Fără scurtături ori simboluri ori direcții,
Fără lecții de geografie pierdute.
Mă-ntorc la punctul zero, să te găsesc din nou.
Așteaptă-mă!
Speranțele nu mor!