O femeie ca să fie atrăgătoare are nevoie să poarte aerul lipsei de viață,
de parcă ar trăi între o adiere de vânt și leșin,
de parcă ar fi puțin cucerită puțin părăsită în aceeași clipă, însingurată
ca o pană rătăcită în iarbă, îl așteaptă și nu-l așteaptă, cu
ochii pe jumătate deschiși, pe jumătate umezi, de parcă
ar fi gata să-i cedeze în orice clipă, și totuși gata să plece,să stea,


O femeie ca să fie atrăgătoare are nevoie să poarte aerul plecării,
aerul unei lacrimi, unei uitări, unei gări pline de regrete și speranță,
valiza în mână, c-un picior pe scară, umbra pălăriei lăsată
să-i ascundă buzele, eșarfa să-i cadă, fără să-ntoarcă privirea,
cum scriu poeții: vine pe aripi de vis dar și pleacă tot pe aripi de vis,


O femeie ca să fie atrăgătoare are nevoie să poarte semnul fidelității pe frunte,
răbdătoare doar ea îi poate trece degetele prin păr,
doar ea îl poate mângâia, alinta, îi poate intra în măduva oaselor,
doar ea îl poate înrobi cu vocea-i, cu mirosul, zâmbetul,
cu pasul ei tot, mai fidelă ca prima mamă, doar ea îl mai ține în brațe,


O femeie ca să fie atrăgătoare are nevoie să nască prunci,
să înfieze prunci, să-i scalde, să le cânte de leagăn,
spună povești, să împletească coronițe cu ei, s-aducă ploaia,
să umple pământul de rod,


O femeie ca să fie atrăgătoare are nevoie de timp,
de soare, nopți cu lună, de-un bărbat cât un munte,
de-un bărbat cât un munte, de-un bărbat cât un munte,
iar ea liniștită cu obrajii roz să culeagă flori,
o femeie ca să fie atrăgătoare are nevoie de timp
să se poată ocupa de toate aceste nevoi minuscule
ca o mare creatoare (cum nu a văzut nici america)