Închisă în nisipul timpului
fructele așteptării mele
nasc cuvinte șoptite
alterate de tăcere…

Fructele sparg gustul
în roșul unor pasiuni
cu gust de poezie
suprapusă peste efemer.

Privirea mea închisă-ntre pleoape
visează munți întregi,
cu brazi înalți
sub mareea unor clipe lunatice
cu sare încleștată între degete…

Te urmăresc de dincolo,
te adulmec până la clepsidră,
aștept cu florile în mână
plimbarea ochilor pe piele
până la furtună,
pînă la ezotericul
ce nu clintește carnea…

Te-aștept în patimă
oriunde în artere.
Eu sunt.