agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii RomÔnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Liviu Rebreanu[Liviu_Rebreanu]

 
  Liviu_Rebreanu

City of Residence: n. com. T├órli╚Öua - jud. Bistri╚Ťa-N─âs─âud
Has default language Has default language


Biography Liviu Rebreanu

Personal Webpage Liviu Rebreanu


 
Use this address to access this author page : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Active compilations of this author::

These are the most recent texts:

Prose (5)
All (5)

These are the most recent texts:

Comments:

Texts submited to the virtual library:

Page: 1

Adam si Eva : fragment
Prose 2006-10-03 (4667 hits)

Ciuleandra : ultimele fragmente
Prose 2004-12-29 (10006 hits)

Ion : fragment
Prose 2006-04-22 (7144 hits)

Jurnal : vineri, 24 iunie 1927
Prose 2008-06-07 (10673 hits)


Page: 1





Biography Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna T├órli╚Öua, jude╚Ťul Bistri╚Ťa-N─âs─âud ÔÇô d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, jude╚Ťul Arge╚Ö) a fost un romancier, dramaturg ╚Öi academician rom├ón.

Liviu Rebreanu s-a n─âscut la 27 noiembrie 1885 ├«n satul T├órli╚Öua (din fostul comitat Solnoc D─âb├óca - azi jude╚Ťul Bistri╚Ťa-N─âs─âud), fiind primul din cei 14 copii ai ├«nv─â╚Ť─âtorului Vasile Rebreanu ╚Öi ai Ludovic─âi (n─âscut─â Diuganu). Din p─âcate, nu to╚Ťi fra╚Ťii sau surorile sale au supravie╚Ťuit p├ón─â la majorat. ├Än tinere╚Ťe, mama sa (1865/1945) era pasionat─â de teatru, fiind considerat─â "prim─â diletant─â" pe scena Becleanului de ba╚Ötin─â. Ambii p─ârin╚Ťi constituie modelele familiei Herdelea care apare ├«n Ion, R─âscoala, Gorila, etc. ├Än anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat ├«n comuna Maieru, pe valea Some╚Öului. Potrivit afirma╚Ťiei scriitorului: ├Än Maieru am tr─âit cele mai frumoase ╚Öi mai fericite zile ale vie╚Ťii mele. P├ón─â ce, c├ónd s─â ├«mplinesc zece ani, a trebuit s─â merg la N─âs─âud, la liceu.

În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiară, și apoi în limba română, multe amintiri din copilărie aduc pe oamenii acestor locuri în prim-plan. Deși localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercetători cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai târziu), unele episoade din Ion au păstrat cadrul toponimic și onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor).

A ├«nceput cursurile ╚Öcolii primare ├«n 1891. Autorul va rememora aceasta epoca:Cele dint├ói pl─âceri ale slovei tip─ârite ╚Öi ale ╚Ötiin╚Ťei de carte tot ├«n Maieru le-am avut, ├«n forma primelor lecturi care m-au pasionat, Pove╚Ötile ardelene╚Öti ale lui Ion Pop-Reteganul, vreo cinci volume.

A urmat ├«n anul 1895 dou─â clase la Gimnaziul gr─âniceresc din N─âs─âud. ├Än 1897 s-a transferat la ╚ścoala de b─âie╚Ťi din Bistri╚Ťa ("Polg├íri fiu iskola"), unde a urmat ├«nc─â trei clase.

├Än anul 1898, ├«ndr─âgostit fiind, liceanul de clasa a IV-a, scrie "├«nt├óia ╚Öi ultima poezie". Fascinat de o t├ón─âr─â acri╚Ť─â dintr-o trup─â ambulant─â ungureasc─â (ingenua trupei, de care m-am ├«ndr─âgostit nebune╚Öte), scrie un vodevil dup─â modelul celui v─âzut. Mai t├órziu, aflat ├«n Budapesta, a cultivat, f─âr─â succes, acela╚Öi gen dramatic.

├Än 1900 a ├«nceput s─â urmeze ╚ścoala real─â superioar─â de honvezi din Sopron (├ľdenburg, ├«n nord-vestul Ungariei, l├óng─â grani╚Ťa cu Austria). La sf├ór╚Öitului anului I, a ob╚Ťinut calificativul "eminent". Ca ╚Öi la Bistri╚Ťa, a manifestat o ├«nclina╚Ťie deosebit─â pentru studiul limbilor str─âine. La Bra╚Öov, a ap─ârut povestea Armeanul negu╚Ť─âtor ╚Öi fiul s─âu Gherghel, folclor prelucrat de Vasile Rebreanu (├«ntr-o colec╚Ťie pentru copii). ├Än 1902, dup─â abateri de la regulamentul ╚Öcolii, a fost retrogradat din func╚Ťia de chestor. La sf├ór╚Öitul celui de-al doilea an de ╚Öcoal─â real─â, a primit doar distinc╚Ťia simpl─â. ├Än cel de-al treilea an a pierdut ╚Öi distinc╚Ťia simpl─â, din cauza mediei sc─âzute la "purtare". Din 1903 p├ón─â ├«n 1906 a urmat Academia militar─â "Ludoviceum" din Budapesta (de╚Öi s-a sim╚Ťit atras de medicin─â, ale c─ârei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). Din nou, ├«n primul an, a primit distinc╚Ťia de eminent.

La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, ├«n sud-estul Ungariei. Aici, pe l├óng─â ├«ndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocup─âri literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. ├Än 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universal─â, specific├ónd, uneori, data lecturilor (25 aprilie, 2, 3, 7, 8 ╚Öi 16 mai, 1, 2 iulie). ├Äntre scriitorii excerpta╚Ťi au fost clasici francezi, ru╚Öi, germani, italieni, englezi, unguri. Li s-au ad─âugat c├óteva proiecte de literatur─â dramatic─â: Vet├ęlyt├írsak - ├ľrveny (Rivalii - V├óltoarea); Valk├│ f├Âhadnagy (Locotenentul Valk├│); Gigi (Ghighi), ultimul cu personaje inspirate din via╚Ťa "intelighen╚Ťei" n─âs─âudene.

La Budapesta ╚Öi Gyula a scris ╚Öi transcris cinci povestiri, ├«n limba maghiar─â, din ciclul Szam├írl├ętra (Scara m─âgarilor), satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). Sub presiunea unor ├«ncurc─âturi b─âne╚Öti, a fost for╚Ťat s─â demisioneze din armat─â; ├«n prealabil, scriind ├«n "arest la domiciliu", s-a hot─âr├ót s─â se dedice literaturii (Journal-ul surprinde acest moment).

La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, f─âr─â s─â mai revad─â vreodat─â Bucure╚Ötiul (un control radiologic a semnalat, ├«nc─â din ianuarie, opacitate suspect─â la pl─âm├ónul drept). La 7 iulie Rebreanu scria ├«n Jurnal: Perspective pu╚Ťine de salvare, dat─â fiind v├órsta mea, chistul din pl─âm├ónul drept, emfizemul vechi ╚Öi bron╚Öita cronic─â.

La 1 septembrie 1944 la Valea Mare, a ├«ncetat din via╚Ť─â la v├órsta de 59 de ani. Peste c├óteva luni a fost deshumat ╚Öi re├«nhumat la Cimitirul Bellu din Bucure╚Öti.

La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa românească: la Sibiu, în revista Luceafărul, condusă de O. Goga și O. Tăslăuanu, a apărut povestirea Codrea (Glasul inimii). În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908), Răfuială (28 ianuarie 1909) și Nevasta (16 iunie 1911).

A ├«nceput un nou jurnal de lector (Spicuiri), aplec├óndu-se ├«n mod deosebit asupra paginilor de critic─â ╚Öi istorie literar─â din Via╚Ťa rom├óneasc─â, apar╚Ťin├ónd, mai ales, lui Garabet Ibr─âileanu. A revenit asupra amintirilor din copil─ârie, scrise la Gyula, de data aceasta sub influen╚Ťa lui Creang─â. A ├«ncearcat s─â traduc─â dup─â o versiune german─â, romanul R─âzboi ╚Öi pace de Tolstoi.

├Än traducerea lui, revista ╚Üara noastr─â a publicat poemul Moartea ╚Öoimanului de M. Gorki. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu, propun├óndu-i, spre publicare, o povestire. A scris nuvela M├óna (prima variant─â a nuvelei Ocrotitorul), sub influen╚Ťa lecturilor din Anton Pavlovici Cehov.

16 octombrie ÔÇô Prima datare pe o proz─â original─â, dup─â sosirea ├«n Bucure╚Öti: Volbura dragostei C├óntecul iubirii.
├Än 19 octombrie 1910 a participat pentru prima oar─â la o ╚Öedin╚Ť─â a cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu, din care mai f─âceau parte Ion Minulescu, Emil G├órleanu, Cincinat Pavelescu, Dimitrie Nanu, Corneliu Moldovanu, Nicolae Davidescu, Alexandru Stamatiad, Mihail S─âulescu, Mihai Sorbul. A dus cu el o nuvel─â, pe care ├«ns─â nu apuc─â s─â o citeasc─â.

La 25 octombrie 1910 a debutat ├«n capitala ╚Ť─ârii: ├«n revista Convorbiri critice a ap─ârut nuvela Volbura dragostei [C├óntecul iubirii]. Ea a deschis ╚Öirul unei ├«nsemnate colabor─âri: Pro╚Ötii, Culcu╚Öul, Golanii, Dintele (1910). A ├«nceput s─â primeasc─â scrisori de ├«ncurajare de la Mihail Dragomirescu care se interesa ├«ndeaproape de ce scrie, l-a invitat acas─â ╚Öi s-a oferit s─â-l ajute s─â primeasc─â o slujb─â la un ziar.

A fost angajat la Ordinea unde redactor-╚Öef era ╚śtefan Antim: ├«n R─âscoala apare ca personajul Antimiu. A fost secretar de redac╚Ťie la Falanga literar─â ╚Öi artistic─â, condus─â de Mihail Dragomirescu, func╚Ťie pe care a de╚Ťinut-o ╚Öi la Convorbiri critice (func╚Ťii mai mult onorifice).

Romancierul a ├«nceput s─â scrie romane realiste, ├«n care ac╚Ťiunea avea loc ├«n decorul unui sat din Transilvania, Liviu Rebreanu a readus problematica ╚Ť─âr─âneasc─â ├«n centrul aten╚Ťiei lumii literare, prin romanul setei de p─âm├ónt, Ion. Subtitlul acestuia era ÔÇ×Blestemul p─âm├óntului, blestemul iubiriiÔÇŁ ╚Öi anun╚Ťa principalul conflict din text, ╚Öi a dat unul dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice.

Dup─â aceast─â experien╚Ť─â literar─â autorul a scris mai apoi romanul R─âscoala , supranumit de G. C─âlinescu "roman al gloatei". El poate fi considerat o capodoper─â a romanului rom├ónesc din toate timpurile.

Un al treilea roman, P─âdurea sp├ónzura╚Ťilor, a fost inspirat de un incident autobiografic, fratele s─âu, locotenent ├«n Armata Austriac─â, fiind condamnat la moarte ╚Öi executat pentru o tentativ─â de a dezerta din armata Austro-ungar─â ╚Öi a trece ├«n tran╚Öeele rom├ónilor ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial. Tema fusese schi╚Ťat─â ini╚Ťial ├«n nuvela Catastrofa.






poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!