agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-27 | [This text should be read in romana] | Submited by Yigru Zeltil
Da, nu mai vine, întârzie.
Cum totul se-amână, astfel amână și el să se-arate. Nu vrea să piară; știe ce-nseamnă s-alergi pân-la capăt. Intră mai bine pe-o ușă de birt, bea în tăcere, mănâncă, adoarme cu fruntea pe masă. Peste măsură de trist a-nvățat să întrebe: „Unde e casa celei mai blânde femei?” Astfel întreabă și-acum și adoarme vorbind între sticla cu vin isprăvită și coșul cu pâine. Nu-l mai aștepți. Pentru el ai fi vrut să lucrezi un poem dintr-o singură piatră, densă și tânără piatră. Nu-l mai lucrezi – îl așezi pe un raft sub căderea sfintelor pulberi și ieși din odaie. Afară, nori agresivi te întâmpină, nori ca stoluri de păsări te-alungă-ntr-un birt. Bei acolo și tu, și mănânci, cumperi cu bani de-mprumut crizanteme lățoase, mari crizanteme lățoase, în timp ce adormi și obloanele cad uruind între tine și norii bătrâni de afară.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy