agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-12-09 | [This text should be read in romana] | Submited by Ștefania PuÈ™calãu
Sătul de trist spitalul plin cu tămâi fetide
Ce urcă printre albul perdelelor banale Spre crucifixul mare-n plictis pe ziduri vide, ÃŽÈ™i miÈ™că muribundul È™iret bătrâne È™ale Apoi, târâș porneÈ™te nu spre-a-ncălzi făptura Lui putredă ci numai să vadă soare, iată, Cu peri cărunÈ›i, doar oase, că slab lipi figura De geamul unde-o rază în bronzuri îl desfată, Iar gura,-nfierbântată È™i de azur vorace, Ca tânără, stând gata a soarbe-al ei tezaur – O piele virginală È™i de demult! să-nÈ™face Cu lung sărut voieÈ™te din bare caldul aur. El, beat, trăieÈ™te, uită de-mpărtășanii crude, Tizane, tusea, ceaiul È™i patul lui sortit Și când amurgu-n sânge olane va să ude, Cu ochiul prin lumina cuprinsă-n infinit El vede lungi galere de aur precum lebezi Pe fluviul tot de purpuri È™i de parfum dormind Cu licărul sălbatic al liniilor repezi Se legănând de-a pururi în nepăsări È™i jind! AÈ™a, scârbit de omul cu inima prea dură, Scârnav în fericire trântit, doar poftă trează Hrănindu-l È™i ce veÈ™nic acasă rea lătură El caută femeii s-o dea când alăptează, Fug È™i m-agăț de toate ferestrele de unde ÃŽntorci un spate vieÈ›ii È™i, binecuvântat, ÃŽn luciul lor de-o rouă etern spălat ce-ascunde Un Infinit cu zorii de aur cast, deodat’ Mă oglindesc È™i înger mă văd! È™i pier È™i-ador − Să fie arta geamul, misticitatea fie – A re-nvia È™i unde, în ceru-anterior Al FrumuseÈ›ii visul mi-e diademă vie’ Aici-jos însă, e, vai! stăpânul: ninge Adesea boarea-i hâdă în adăpostu-mi pur Iar vărsătura neagră-a Prostiei mă împinge Să îmi astup trist nasul chiar față de azur. E vreun mijloc, tu, Eul ce È™tii amărăciunea, De-a sfărâma cristalul de monstru insultat Și-a evada, în aripi vădindu-È™i goliciunea − Cu riscul de cădere pe veci, ca un damnat?
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy