Ca dimineaţa de azi
fost-a vre-un om mai treaz?
Nu numai floarea şi râul
ÅŸi-acoperiÅŸu-i furat de extaz.
Chiar rnarginea-i tot mai bătrână
de ceruri şirag luminată
simte: e ţară, răspuns,
largul de lume visată.
Totul respiră, mulţumeşte-nainte.
O, ale nopţii coşmaruri,
cum fără urmă-aţi pierit.
Din strat peste strat de lumină
întunericul vostru era făurit,
care pur se dezminte.

Muzot, pe la 23 februarie 1922


traducere de Dan Constantinescu