Acoperind pe tample altare de lut
cu chipuri vechi si noi,
ne prefacem,in taina,
ca nu ne e dor de nimic,
ca nu ne doare nimic.
In unele anotimpuri favorabile
suntem fericiti...
Dimineata,la marginea clipei,
ne trezim goi si batrani,
dar inviem peste zi
pentru ca ni se face frig.
Sufletele noastre sunt atat de vechi
incat s-au obisnuit cu
amintirea ranilor de inger
lasate de iubire...
Zborul nostru e cat o dunga
deasupra castelului de nisip
pe care il construim seara,
cand ne rugam sau visam frumos...