pasăre de noapte
am fost
colindând printre piane și jazz
printre riduri și ochi
printre șoapte și rânjete
printre faruri și taxiuri
dar acum am obosit
de atâta lumină
albastră
proiectată în zațul de cafea
filtrată în fumul de țigară
ascunsă în buza
care vrea să sărute
cu dinți murdari de ruj
mă dor ochii
de atâta singuratate
printre voi
treceam
căutându-mă pe mine

nu-mi pune termometrul
e ora
la care-mi ridic
supraegoul
e ora
la care-mi iau tensiunea
cu pixul
e ora
la care-mi măsor pulsul
cu lama

fugi
cât mai ai vreme
să-ți salvezi
curcubeul din cravată
roșul din tâmplă
pielea albă
pe care se întinde
cearcănul violet
ochiul albastru
se închide
negru
zaÈ› de cafea


mi se deschide ochiul
de timp
și vă văd
dansând
printre mese
cu baterii descărcate
sisteme de iluminat stricate
și carapacea
tuturor întrebărilor
nepuse
se descuie
osândind la negru
pasărea de noapte