***

de cateva zile cu dumnezeu intr-o nuca, incercand sa-l conving de contrariu,
eu in posesia catorva fantezii, el a catorva existente si sustinand
ca nu se poate si una si alta; insa insist,
mai mult decat langa craniul unei femei frumoase, insist.

un argument intr-o rotula, unul sub limba, alt argument la subrat -
pe toate le desfasor cu certe abilitati de vanzator;
prieteni!,
promit sa v-anunt cand am rezolvat ceva...

pana atunci am sa mai scriu cateva poeme insa,
printre diversele mele tertipuri si scamatorii


***

ca niciodata mai poet, azi doar imi joc conceptele
intre mine si dumnezeu; inca mi-e peste mana sa-i citesc poemele –
mai bine delirez cateva fantezii, mai bine ma rezum
la cateva gesturi, mai bine citesc doar coperta,

mai bine eu criticul si dumnezeu poetul !



***

de data asta, suparat rau pe mine, dumnezeu m-a-nchis
in craniul propriei mele imaginatii;
doua zile m-am suportat doar, dupa care,
mai abil ca o femeie frumoasa, m-am refuzat politicos.

am facut insa greseala sa-mi las numarul de telefon
si de atunci ma sun in fiecare seara, mai insistent,
mai alambicat ca fumul,
propunandu-mi tot felul intalniri indecente in poemele astea



***

la urechea lui dumnezeu nu mai ajung de ceva timp sa delirez nimic;
sunt straturi si straturi de guri – ecou, dinti, limbi, aburi, saliva -
risc pana ajung sa-mi pierd orice simt al umorului
si n-ar mai avea nici un farmec jocul.

in mine infundat ca-ntr-o sticla bauta repede, la plictiseala,
mimez viata sexuala a lui immanuel kant si sper sa-mi revin;
cei cativa prieteni si-au inchis telefoanele – ei nu mai au guri sa raspunda,
le-au aruncat pe toate-n invalmaseala vulgara de-acolo





***

pe la spatele fiecaruia dintre voi imit cate-un poet celebru;
am cateva poeme preferate, cateva gesturi –
oricand as putea alcatui o antologie in legatura cu fiecare dintre voi,
oricand v-as putea obliga, intre doua coperti,

sa ascultati un vers care numai mie sa-mi placa.
nu fac nici o exceptie, credeti-ma, sunt mai impartial ca apa :
de doua zile, in spatele lui dumnezeu chiar,
ma imit ca pe-un poet celebru